Una din temele de major interes este cea legata de problema divortului. In conditiile in care multe familii au ales sa traiasca in alta tara decat in tara de origine, nu putine probleme se ivesc in momentul in care acestea decid sa se desparta \u2013 intrebarile cele mai frecvente sunt:<\/p>\n
Pot sa divortez in tara in care ma aflu acum?<\/p>\n
Care este legea pe care o va aplica judecatorul din tara care ma gazduieste?<\/p>\n
Pot sa aleg oricum sa divortez in Romania, desi locuiesc de mult timp in alta tara?<\/p>\n
Acestea sunt numai cateva din dubiile pe care concetatenii nostri le au intr-un moment atat de dramatic si delicat precum divortul.<\/p>\n
Vom incerca sa punctam si sa clarificam cateva aspecte.<\/p>\n
\u00a0Cadrul normativ<\/span><\/strong><\/p>\n Mai jos va furnizam lista cu actele normative direct aplicabile in sistemele de drept nationale din tarile membre UE.<\/p>\n Actul normativ de referinta este Regulamentul (CE) nr. 2201\/2003 al Consiliului, privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti.<\/p>\n Unde putem divorta<\/span><\/strong><\/p>\n Regulamentul 2201\/2003 stabileste care sunt tribunalele competente sa se pronunte asupra divortului\u00a0 in cazul cuplurilor mixte sau\/si al cuplurilor care isi au locuinta efectiva intr-un alt stat decat statul de origine.<\/p>\n Astfel, un prim criteriu foarte important in functie de care o instanta sau alta este competenta a judeca divortul, este criteriul privind \u201edomiciliul\u201d.<\/strong> Cand vorbim de domiciliu, insa, nu ne referim doar la cel care rezulta din documente, ci la locuinta in care sotii\/sotul traiesc efectiv.<\/p>\n Prin urmare, divortul poate fi introdus doar la instanta din tara unde:<\/p>\n Un al doilea criteriu important, in situatia in care sotii nu se gasesc in niciunul din cazurile prezentate mai sus, este „cetatenia”<\/strong>. Divortul poate fi introdus la instanta din tara de cetatenie a celor doi soti, doar in cazul in care acestia au cetatenie comuna.<\/p>\n Care este legea care va fi aplicata divortului?<\/span><\/strong><\/p>\n Aici lucrurile devin mai delicate, intrucat Regulamentul (CE) 2201\/2003 nu reglementeaza acest aspect, astfel incat se aplica dispozitiile legale nationale in ceea ce priveste regulile de drept international privat.<\/p>\n Ne vom referi aici, pe scurt, la situatia in Italia.<\/p>\n In cazul in care dorim sa obtinem divortul in Italia, ni se aplica dispozitiile atat ale Regulamentului 2201\/2003 care stabilesc competenta judecatorului italian, cat si Legea 218\/1995 care stabileste care este legea aplicabila.<\/p>\n Potrivit art. 31 din acest ultim act normativ, legea aplicabila sotilor este legea lor nationala, in cazul in care ambii soti au aceeasi cetatenie la momentul introducerii cererii de separatie si divort.<\/p>\n In cazul in care sotii au cetatenii diferite, se aplica legea statului cu care sotii au avut mai multe legaturi in timpul casatoriei. Totusi, daca legea altui stat nu prevede separatia personala a sotilor si divortul, in acest caz, se aplica legea tribunalului investit cu cererea de divort, respectiv legea italiana.<\/p>\n Aceasta poate fi o explicatie pentru care, daca doi cetateni romani rezidenti in Italia decid sa divorteze in Italia, ei nu vor obtine divortul potrivit legii romane, asa cum ar parea firesc potrivit normelor mai sus citate, ci vor obtine mai intai o separatie personala potrivit legii italiene, aducandu-se ca justificare alin. 2 al art. 31 din Legea 218\/1995 care impune legea italiana in cazul in care separatia personala nu este prevazuta de legea nationala.<\/p>\n Desigur, au existat incercari timide de a schimba acest trend. Un judecator din Florenta a pronuntat divortul dintre un cetatean spaniol si un cetatean italian, aplicand legea spaniola.<\/p>\n Exemplu practic<\/span><\/strong><\/p>\n Un cuplu format din doi cetateni romani cu rezidenta in Italia doresc sa divorteze. Iata ce se intampla in acest caz:<\/p>\n Potrivit regulilor enuntate mai sus, concetatenii nostri au dreptul sa faca cerere de divort in Italia (desi casatoriti in Romania). De asemenea, concetatenii nostri pot face cerere de divort si in Romania, pe criteriul cetateniei comune.<\/p>\n Care sunt avantajele si dezavantajele:<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 divortul in Romania presupune costuri mai mici iar timpii procesuali sunt mult mai redusi;<\/p>\n –\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 divortul in Italia presupune costuri mai mari, procedurile sunt mai lungi, cu toate acestea \u2013 in situatia in care se aplica legea italiana divortului, pentru sotie pot fi unele avantaje \u2013 precum: pensia alimentara atat pentru ea cat si pentru minori (in cazul in care sotia nu are venituri sau are venituri vadit inferioare sotului).<\/p>\n Incheiem precizand ca nu avem pretentia de a fi epuizat subiectul, probabil ca vom mai reveni asupra lui. In orice caz, va asteptam cu comentarii si intrebari.<\/p>\n av. Monica A. Marinescu<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Una din temele de major interes este cea legata de problema divortului. In conditiile in care multe familii au ales sa traiasca in alta tara decat in tara de origine, nu putine probleme se ivesc in momentul in care acestea decid sa se desparta \u2013 intrebarile cele mai frecvente sunt:<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[12,15,16],"tags":[26,37,50,60],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/116"}],"collection":[{"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/116\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/avocat-roma.it\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n